Un nou studiu publicat în Journal of Behavioral Addictions a dezvăluit informații semnificative cu privire la mecanismele neurocognitive din spatele comportamentelor de dependență de substanțe și de alte substanțe.
Realizat de o echipă internațională de cercetători din Australia, Marea Britanie și SUA, acest studiu longitudinal de șase luni oferă o perspectivă unică asupra puterii de predicție a diferitelor funcții neurocognitive în explicarea comportamentelor de dependență, cum ar fi consumul problematic de alcool, alimentația dependentă, consumul de pornografie și utilizarea internetului. Cercetarea urmărește să descopere modul în care controlul cognitiv și funcțiile legate de recompensă pot contribui la dependență și dacă aceste mecanisme diferă între dependența de substanțe și dependența de alte substanțe.
În cadrul studiului, cercetătorii au urmărit un grup de 294 de participanți, în principal tineri australieni cu o vârstă medie de 24,8 ani, pe o perioadă de șase luni. Participanții au fost evaluați folosind o serie de sarcini neurocognitive online și sondaje concepute pentru a evalua diverse comportamente de dependență și predictorii lor neurocognitivi. Studiul sa axat pe consumul problematic de alcool, alimentația dependentă (AE), utilizarea pornografică problematică (PPU) și utilizarea problematică a internetului (PUI).
Principalele constatări
- Una dintre cele mai izbitoare constatări a fost că măsurile neurocognitive inițiale nu au prezis severitatea dependenței alimentare sau a utilizării internetului la șase luni. Cu toate acestea, studiul a identificat funcții neurocognitive specifice care au prezis comportamente de dependență fără substanțe pe perioade mai scurte. De exemplu, monitorizarea mai slabă a performanței - o funcție cheie de control cognitiv - a prezis niveluri mai ridicate de dependență alimentară după trei luni. În plus, captarea atenției legate de recompensă, care reflectă cât de mult este atrasă o persoană de indiciile recompensatoare, a fost asociată cu niveluri mai ridicate de dependență alimentară după șase luni. Studiul a constatat, de asemenea, că mai puțină asumare a riscurilor în condiții de incertitudine a prezis o utilizare mai problematică a internetului după trei luni, sugerând un mecanism neurocognitiv distinct în joc în PUI în comparație cu alte forme de dependență.
- O constatare notabilă a fost că actualizarea cu întârziere - cât de mult o persoană devalorizează recompensele în timp - a prezis niveluri mai ridicate de utilizare problematică a pornografiei la șase luni. Această constatare este oarecum contraintuitivă, deoarece cercetările anterioare au legat, de obicei, actualizarea întârziată mai accentuată cu dependențele legate de substanțe. Interesant este faptul că niciuna dintre variabilele neurocognitive studiate nu s-a dovedit a prezice consumul problematic de alcool, ridicând întrebări cu privire la faptul dacă dependențele de substanțe și de alte substanțe împărtășesc aceleași mecanisme neurocognitive de bază.
Studiul subliniază, de asemenea, necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a replica aceste constatări, în special în populații mai severe clinic. Majoritatea participanților la acest studiu au prezentat niveluri scăzute până la moderate de comportament de dependență, ceea ce poate limita generalizarea rezultatelor la persoanele cu dependențe mai severe. Cu toate acestea, cercetătorii consideră că studiul oferă o bază importantă pentru înțelegerea rolului funcțiilor neurocognitive în dependențele fără substanțe, un domeniu care a primit relativ puțină atenție în trecut.
Pentru informații mai detaliate, puteți accesa articolul integral prin intermediul următorului link (clearnet).
