Dextrometorfanul (DXM) și SSRI
Dextrometorfanul (DXM) este un medicament care funcționează în principal ca antitusiv. Însă, în scopuri recreative, acesta este utilizat datorită efectului său disociant. Mecanismul exact de acțiune al DXM nu este complet înțeles, dar se crede că implică mai multe mecanisme în organism.
Unul dintre principalele moduri de acțiune ale DXM este acela de a acționa ca un antagonist al receptorilor NMDA (N-Metil-D-Aspartat) din creier. Receptorii NMDA sunt implicați în transmiterea semnalelor de durere și a reflexelor de tuse. Prin blocarea acestor receptori, DXM ajută la reducerea reflexului de tuse, ducând la suprimarea tusei.
Prin obstrucția receptorilor NMDA, DXM interferează cu semnalizarea excitatorie în cadrul sistemului nervos central. Acest mod de acțiune este comparabil cu cel al Кetaminei. Mai degrabă decât să antagonizeze direct receptorii NMDA în sine, dextrometorfanul funcționează ca un promedicament, transformându-se în metabolitul său mai puternic, dextrorfanul, care mediază de fapt efectele disociative.
În plus, DXM poate afecta și alți receptori din creier, cum ar fi receptorii sigma-1, receptorii nicotinici alfa-3 beta-4 și receptorii serotoninei. În cazul celor din urmă, DXM funcționează ca un inhibitor neselectiv al recaptării serotoninei.
În plus, DXM crește nivelul hormonului adrenocorticotropic (ACTH) și al corticosteronului în plasma sanguină. În ciuda faptului că este derivat din morfină, DXM nu funcționează ca un agonist μ-opioid puternic ca, de exemplu, codeina.
SSRI (Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei) sunt o clasă de medicamente utilizate în mod obișnuit pentru a trata afecțiuni precum depresia, tulburările de anxietate și anumite alte afecțiuni psihice. SSRI acționează prin afectarea nivelului de serotonină din creier.
Serotonina este eliberată de o celulă nervoasă și se deplasează la alta, unde se leagă de receptori specifici, transmițând semnale între celulele nervoase. După transmiterea semnalului, serotonina este reabsorbită de prima celulă nervoasă printr-un proces numit recaptare.
SSRI acționează prin blocarea recaptării serotoninei, ceea ce crește cantitatea de serotonină disponibilă în spațiile dintre celulele nervoase (fante sinaptice). Acest lucru permite îmbunătățirea semnalizării serotoninei și a comunicării între celulele nervoase.
Prin creșterea nivelului de serotonină, SSRI ajută la reglarea stării de spirit și la ameliorarea simptomelor asociate cu depresia și tulburările de anxietate. Este posibil să fie nevoie de mai multe săptămâni de utilizare consecventă a SSRI pentru a experimenta toate beneficiile terapeutice. Exemple de SSRI includ:
- Fluoxetina (Prozac): Este utilizat pentru a trata tulburarea depresivă majoră, tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), tulburarea de panică și bulimia nervoasă.
- Sertralină (Zoloft): Se utilizează pentru a trata tulburarea depresivă majoră, tulburarea de panică, tulburarea de anxietate socială și tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC).
- Escitalopram (Lexapro): Este utilizat pentru a trata tulburarea depresivă majoră și tulburarea de anxietate generalizată.
- Paroxetină (Paxil): Este utilizată pentru a trata tulburarea depresivă majoră, tulburarea de panică, tulburarea de anxietate generalizată și tulburarea de anxietate socială.
Interacțiunea dintre DXM și SSRI are loc în principal datorită efectelor lor asupra nivelului de serotonină. Ambele substanțe cresc nivelurile de serotonină și acest lucru ne permite să ne așteptăm la creșterea riscurilor de dezvoltare a unei afecțiuni periculoase numite sindrom serotoninic. Aceasta apare atunci când există o acumulare excesivă de serotonină în organism, ducând la simptome cum ar fi:
- Confuzie
- Agitație sau neliniște
- Creșterea ritmului cardiac
- Tensiune arterială ridicată
- Pupile dilatate
- Pierderea coordonării musculare sau spasme
- Rigiditate musculară
- Transpirație abundentă
- diaree
- dureri de cap
- frisoane
- Pielea de găină
- În cazurile severe, sindromul serotoninei poate pune viața în pericol și poate provoca complicații precum convulsii, bătăi neregulate ale inimii și inconștiență
Având în vedere efectele complexe și nu complet studiate ale ambelor componente ale acestei combinații, se pot aștepta și alte efecte secundare.
Dacă luați SSRI conform indicațiilor medicilor sub forma unui curs de tratament, merită să finalizați cursul și să așteptați o pauză de 2-3 săptămâni înainte de a acorda atenție utilizării recreative a DXM.
Luând toate lucrurile în considerare, vă recomandăm să evitați această combinație în orice condiții.
Last edited by a moderator: